Copyright © 2018 All rights reserved.
România
Home
Hartă
Contact
În multe colţuri ale României timpul pare să se fi oprit pe
loc, aici tradiţiile, obiceiurile, folclorul, istoria si cultura
scot in evidenţa bogaţia neamului nostru românesc.
Moldova este regiunea din nord-estul Romaniei, cuprinzand teritoriul ramas din Principatul Moldovei dupa pierderea in 1776 a regiunii de nord-vest numita
Bucovina si in 1812 a jumatatii de rasarit din Principat numita Basarabia (Republica Moldova).
Regiunea Moldova este alcatuita din urmatoarele judete: Iasi, Vaslui, Galati, Botosani, Neamt, Bacau, Vrancea si o mica parte din judetul Suceava.
Orasele din regiunea de Nord-Est a Romaniei ofera vizitatorilor un bogat si important patrimoniu de atractii turistice deosebite, precum monumente istorice,
case memoriale, manastiri, cetati, muzee si locuri inedite de petrecere a timpului liber.
Orasul Iasi, considerat a fi capitala regiunii Moldova, abunda in obiective istorice si turistice incarcate de spiritul trecutului neamului romanesc.
O principala atractie o constituie cea mai veche biserica din oras, ctitoria “Sf. Nicolae Domnesc”, construita de domnitorul Stefan Cel Mare si restaurata la
sf. Sec. XIX. Tot in zona spiritualitatii pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi, Manastirea Golia si Catedrala Mitropolitana.
Turistii pot face o incursiune in perioada interbelica vizitand Manastirea Cetatuia, ctitorie a domnitorului Gheorghe Duca, Manastirea Galata ce dateaza din
Traditii si obiceiuri
Moldova are o bogata istorie, iar traditiile nu s-au pierdut, dimpotriva, au
fost imbogatite cu noi calitati, dandu-le un nou colorit, formand un original
conglomerat de obiceiuri, ritualuri si folclor, omniprezente in satele
Moldovei.
Una din importantele calitati a moldovenilor este ospitalitatea, unde
fiecare oaspete este primit cu deosebita caldura, iar gospodarul casei
intotdeauna va gasi pentru el un pahar de vin bun moldovenesc, iar
gospodina, cele mai alese bucate.
Moldova se mandreste cu o bogata traditie in arta populara, confectii
originale si colorate, produse de olari, tamplari, si mesteri in prelucrarea
pietrei. Una dintre cele mai vechi meserii din Moldova este olaritul, aici
arta ceramicii este de o inalta calitate, deosebindu-se prin diversitatea
formelor, marimilor si prin varietatea ampla a desenelor.
Mestesugul tesutului s-a raspandit datorita unei vechi traditii, conform
careia mireasca trebuia sa ofere drept zestre covoare tesute cu mana ei.
Sarbatorile sunt desfasurate in casa mare”, cea mai frumoasa odaie
dintr-o casa moldoveneasca, invitandu-si rudele, prietenii, vecinii si
cunostintele, iar peretii acestei camere fiind decorati cu fotografi ale
rudelor si cu prosoape brodate din stofa de casa.
vremea domnitorului Petru Schiopu, Biserica Sfantul Sava (sec.
XVII) sau Manastirea Frumoasa (sec. XVIII).
Parcul Copou gazduieste Teiul lui Mihai Eminescu si Muzeul
“Mihai Eminescu”.
Casele memoriale ale poetilor “Mihail Sadoveanu”, “George
Toparceanu”, “Mihai Codreanu” si “Otilia Cazimir” suscita de
asemenea interes, precum si spitalul “Sfantul Spiridon”, cel mai
mare din Moldova, construit la jumatatea sec. XVIII.
Alte cladiri si monumente istorice sunt Obeliscul cu lei, Palatul lui
Ion Creanga, Palatul Roznovanu, si Braunstein (Piata Unirii),
Casa Pogor, Baia Turceasca si Crucea lui Ferentz. La capitolul
parcuri si gradini, Parcul Expozitiei si Gradina Botanica din Iasi
nu sunt de ratat.
Institutiile culturale sunt si ele in numar generos, precum
Universitatea Al.I. Cuza (prima universitate moderna din
Romania), Teatrul National, Casa Dosoftei, Muzeul Literaturii
Romane, Muzeul Etnografic, Muzeul de Istorie si Ateneul
Tatarasi.
Judetul Bacau, ale carui prime semne de locuire dateaza inca din
epoca paleolitica, este un leagan al traditiilor si al culturii.
Bacaul se poate lauda cu cea mai mare catedrala catolica din
Estul Europei si este unul dintre putinele orase ale Romaniei care
detine un Observator Astronomic, numit “Victor Anestin”.
In apropiere de centrul orasului se afla Statuia lui Stefan cel Mare. La capitolul catedrale si biserici, se pot vizita Biserica si ruinele curtii domnesti ale
domnitorului Alexandru-Voda, fiul lui Stefan Cel Mare, Biserica “Precista” renovata de catre Vasile Lupu in anul 1641, Biserica ortodoxa Sfantul Ilie, Biserica
Sfantul Ioan si Catedrala “Inaltarea Domnului”.
Casa memoriala “Nicu Enea” si cea a ilustrului poet “George Bacovia” sunt alte obiective de interes pentru vizitatori, iar Parcul dentrologic Hemeius din
nordul Bacaului gazduieste peste 500 de plante lemnoase, unele dintre ele exotice.
Pentru activitati de relaxare si divertisment exista Insula artificiala de agrement creata in mijlocul unui lac format de raul Bistrita, unde se practica sporturi
in aer liber, plimbari cu barca si se poate sta la plaja in sezonul cald.
Zona Neamtului, stravechi tinut romanesc, atrage anual un numar mare de turisti la schituri si biserici precum Biserica Domneasca, Biserica din Valeni,
Schitul Draga (Cozla) sau Schitul Doamna.
Alte obiective importante sunt Curtea Domneasca, Cetatea Batca Doamnei, Turnul clopotnita, Casa Paharnicului si Casa memoriala Calistrat Hogas.
Pe valea Bistritei, Manastirea Bistricani, Bistrita sau Durau sunt adevarate monumente istorice si spirtuale. Targu Neamt si zona Romanului sunt presarate cu
monumente demne de toata atentia, biserici impresionante si constructii civile de interes public.
In municipiul Botosani se poate vizita fosta gradina publica Varnav, Casa Memoriala Nicolae Iorga, Muzeul Octav Onicescu, Casa Silion (stilul eclectic
francez, art-nouveau), precum si ctitorii de o frumusete aparte, precum Biserica Sf. Nicolae, Uspenia, Biserica Armeano-gregoriana Sf. Treime si Biserica
Lipoveneasca.
Zona Vasluiului isi asteapta vizitatorii la Mausoleul Penes Curcanul, Muzeul Judetean Stefan cel Mare, Casele domnesti Mavrocordat si Ghica. Ctitorita in
anul 1940 de catre Stefan cel Mare ca paraclis al curtii domnesti, Biserica “Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul” este un alt argument al farmecului pe care
regiunea de Nord-Est a Romaniei il detine.
Moldovenii sapa fantani in strada, in drum, sau pe camp, dar nu in ograda, scopul fiind de a oferi oricui apa ca sa-si poata potoli setea.
Bucataria moldoveneasca este foarte diversificata din punct de vedere al tipurilor de preparate. Exista mancaruri specifice acestei regiuni pentru antreuri,
supe, feluri principale cu legume, feluri principale din carne, deserturi, conserve, muraturi si altele.
Cei care prefera mancarurile usoare gasesc in bucataria moldoveneasca o multime de preparate pe baza de legume si zarzavat, precum varza, vita-de-
vie, vinete, fasole, rosii, ardei gras, ceapa, praz, ciuperci, usturoi. Carnivorii au parte de un adevarat festin in ceea ce priveste gastronomia Moldovei.
Tochitura moldoveneasca este doar un exemplu.
Unele mancaruri, precum celebrele placinte poale-n brau, se fac pe toata durata anului, indiferent de ocazie. Alte preparate, insa, sunt specifice
sarbatorilor religioase si anumitor momente din an. De Mucenici, de exemplu, gospodinele pregatesc “printisori” sau mucenici moldovenesti, din aluat si
nuca.
Modalitatile de preparare ale mancarurilor moldovenesti sunt multiple, de la coacere sau murare la sarare, afumare, prajire sau inabusire. Mancarurile
pregatite astfel sunt adesea foarte gustoase, insa nu neaparat si dietetice.
Preparate traditionale moldovenesti
Platoul traditional reprezinta unul dintre antreurile favorite ale pasionatilor de mancare moldoveneasca. Platoul se pregateste din muschi de porc afumat,
carnaciori afumati, toba, slaninuta, telemea de burduf, ceapa rosie, ardei gras si rosie. Un astfel de aperitiv este servit in general la diverse ocazii si mese
festive.
Papra moldoveneasca reprezinta un amestec de papara (omleta) si mamaliga. Acest tip de mancare are la baza ouale, malaiul, smantana si branza de
oaie.
Parjoalele moldovenesti au o forma lunguiata si sunt unele dintre cele mai cunoscute tipuri de chiftele traditionale romanesti. Pe langa forma lor lunga, in
loc de rotunda, parjoalele au un continut bogat de verdeata, legume si plante aromatice. In ele se pot pune morcovi, patrunjel, marar, ceapa verde, cimbru,
usturoi si, desigur, carne tocata.
Acreala moldoveneasca este un tip de ciorba specific regiunii Moldovei. Preparatul se face din legume si zarzavat, la care se adauga zer , dupa care se
serveste cu ceapa verde si cu patrunjel proaspat, tocat.
Borsul moldovenesc reprezinta un preparat aparte, cu o tehnica de gatit foarte speciala. Pentru borsul moldovenesc se folosesc crengute de cimbru, visin
si telina, precum si tarate de grau si malai. Borsul se foloseste la prepararea ciorbelor cunoscute ca bors de carne (de obicei pui sau gaina), bors de
legume etc.
Dresala este un tip de ciorba specifica zonei Neamtului. Preparatul se face cu legume, smantana, lapte batut sau zer, oua, verdeata si ulei. Ciorba dresala
este servita de obicei rece sau amortita, cu ceapa verde.
Sarbusca moldoveneasca reprezinta un tip de ciorba preparata din zer de lapte, legume, malai si verdeata. Preparatul mai este cunoscut si sub numele de
nacreala si se serveste in general cu mamaliga.
Tochitura moldoveneasca este un fel principal, pregatit din carne de porc cu mamaliguta si ou, ficatei, telemea de oaie si carnati.
Chisca moldoveneasca face parte dintre preparatele traditionale din carne de porc, de tipul carnatilor. La baza, chisca se pregateste din carne de porc,
ceapa si orez care, odata preparate, se introduc intr-un mat de porc. Dupa pregatire, noul carnat trebuie prajit si se serveste ca fel principal. Alte variante
pot contine si diverse alte ingrediente, precum slanina, bulion, costita etc.
Sfaraiala moldoveneasca este un preparat servit ca fel principal, pe baza de carne de vita. Carnea se serveste cu mamaliguta, unt si smantana.
Sarmalele moldovenesti reprezinta unul dintre cele mai cunoscute preparate din bucataria Moldovei. Acestea pot fi facute din frunze de varza sau vita-de-
vie, cu o umplutura din carne de porc sau un amestec de porc si vita sau chiar un amestec de porc, vita si oaie. De asemenea, la sarmalele moldovenesti
se foloseste adesea borsul.
Poale-n brau sunt unele dintre placintele cele mai populare, atat in regiunea Moldovei, cat si in restul teritoriului. Placintele se umplu de obicei cu branza
dulce, dar exista si alte variante de umpluturi. Dupa ce se pregateste aluatul si se umple, placintele sunt date la cuptor. La final se presara cu zahar pudra.
Exista doua variante foarte cunoscute de poale-n brau: cele sarate, servite ca aperitiv si cele dulci, servita ca desert. Preparatul poate fi servit atat cald,
cat si rece.
Alivenci moldovenesti reprezinta un tip de desert specific regiunii Moldova. Preparatul se realizeaza din branza de vaci, malai, lapte, faina, oua, unt si
smantana. Compozitia se pune la cuptor precum o placinta, iar preparatul final se serveste cald, garnisit cu smantana.